Jurnalul unui blănos: un an cu domnul Tommy Tomescu

Umblă vorba-n târg că v-ar fi dor de domnul Tommy Tomescu. Blănosul a mai crescut şi s-a făcut f(l)ocos, mofturos şi furăcios. S-a înrolat de curând în trupele KGB şi se impune prin mieunat pe note înalte, ghiare ascuţite, tors la drum de seară şi acrobaţii pe balustradă. 

Duminica de poveste: “eu cu cine votez?”

Pentru că astăzi cetăţenii se duc la votare, nu am cum să nu vă fac un tur prin copilăria mea, prin acele momente când mergeam cu bunicii şi părinţii la vot. Era un ritual de familie, parcă la fel de important ca mersul la biserică în ziua de Paşte, un joc de-a avocatul, căci eu luam partea întotdeauna unui candidat mai pe gustul meu şi-i făceam campanie electorală în rândul bunicilor şi-al părinţilor, dar şi-al sătenilor mai buni de urechi.

Sursă foto: http://www.zp.ro/

Lecție pentru părinți

“A nu şti”  e o ruşine, ori este egal cu a fi prost? “A nu şti” este greşit sau, poate, înjositor? Nu, dar mă tem că suferim de complexul lui “ştie tot”, că vrem să dovedim cât suntem de inteligenți chiar şi atunci când încă avem multe de învăţat căci, nu-i așa, omul cât trăieşte învaţă. Încă nu-mi dau seama de ce “a ști” nu cuprinde în înțelesul lui și sinceritatea, și simțul măsurii, dar și pe cel al răspunderii. 

Idei de weekend: mânăstirea Hurezi

Cea mai de seamă monastire în stil brăncovenesc stă de strajă în inima judeţului Vâlcea, la poalele muntelui Căpţânii. Fiind considerată una din cele mai mari ansamble monahale româneşti, mânăstirea Hurezi te cureşte prin arhitectura desăvârşită, prin liniştea de la poalele pădurii, prin frumuseţea locului şi bunătatea din glasul maicilor.

Liniştea este atât de profundă încât gândurile negre ţi se risipesc de atâta rugăciune, iar glasul maicilor te îmbie la bunătate, la regăsirea cumpătului, a vorbelor bune, a împăcării cu tine însuți. Liniştea de peste zi este înlocuită, pe-nserate, de glasul pătrunzător al huhurezilor, un fel de bufniţe d-ale locului, care şi-au pus amprenta asupra locului, oferind localităţii numele lor.

Copii cresc în fotografii

Părinţii plecaţi la muncă în străinătate îşi văd copii crescând în fotografii, îi ascultă maturizându-se la telefon, însă ratează momente unice şi mărunte, căci copilul nu vrea să-şi copleşească părintele cu primul plâns din dragoste, prima notă proastă, emoţiile de la bacalaureat, îşi pun toţi măşti şi-o fac pe oamenii mari şi puternici, nişte oameni crescuţi înainte de vreme, nişte oameni maturizaţi fără voie!

Sursă foto: http://dumitrachesilvia.wordpress.com/

Zece îndeletniciri d-ale românilor

Oricât de dragi mi-ar fi românii, uneori n-ai ce face şi trebuie să te ruşinezi de îndeletnicirile lor. Da, ca orice popor, avem tabieturile noastre: unele-s de lăudat, dar avem şi altele ce numai mândria de România nu-ţi stârnesc, ci te îndeamnă să duci mâna la cap cât să-ţi ascunzi privirea de ruşine.

Sursă foto: http://sarahinromania.canalblog.com

Duminica de poveste: întoarcerea acasă

V-am spus vreodată cât de îndrăgostită sun de oraşul copilăriei, de calmul cu care se mişcă toate, de oamenii veseli, deşi mulţi spun că nimic nu mai merge aici, de produsele vâlcene care-au cucerit întreaga Românie (Râureni, Boromir, SanoVita, vinurile de Drăgăşani ş,a), de sunetul clopoţelului ce anunţă pauza pentru şcolari şi care se-aude taman din casa mea, de aleile înguste, de bătutul mingii în faţa blocului şi mult altele ce-mi amintesc de copilăria mea.

De ce să îţi faci concediul în România

Întrucât sezonul concediilor nu este atât de departe, întrebarea “de ce să îţi faci concediul în România” îmi bate tâmplele şi nu-mi dă pace până nu găsesc niscaiva răspunsuri mulţumitoare. De ce să îţi faci concediul în România? Pentru că, în primul rând, eşti român şi trebuie să-ţi cunoşti neamul, vatra şi istoria. Cred că suntem corigenți la capitolul România, iar unii români recunosc cu mâna pe inimă că tot ce stiu este semnul egal între România şi  “o ţară de căcat”.

Sursă Foto: http://www.wall-street.ro/

Idei de weekend: Culele Măldăreşti

Boierii din Oltenia au lăsat moştenire strămoşilor nu numai file întregi de istorie, dar şi o sumedenie de legende cu maldăre de bani ascunse sub pădure, poveşti cu haiduci, case fortificate, aşezate pe dealul cel mai înalt, cu vedere în cele patru zări, poveşti de dragoste ca-n poveştile lui Shakespeare.